Dead Space 2 Review

[gaby]

Dead Space 2, pe cat de infricosator titlul, pe atat de infricosator jocul, si-a avut debutul pe 25 ianuarie si chiar daca a trecut ceva timp de atunci eu inca ma gandesc cu o oarecare temere la drama prin care a trecut Isaac Clarke, personajul in jurul caruia se petrece toata actiunea. Electronic Arts si cei de la Visceral Games au avut o viziune clara asupra modului in care au dezvoltat acest survival-horror.

Avand in vedere faptul ca nu am jucat cap-coada primul Dead Space mi-a luat ceva timp pana m-am obisnuit cu stilul third-person shooter fara HUD, viata fiind defapt reprezentata prin RIG-ul aflat pe spatele eroului, cu unghiul camerei si elementele de puzzle pe care chiar nu ma asteptam sa le gasesc intr-un shooter.

Povestea este intriganta, plina de drama si experiente traumatizante pe care nu ai vrea nicicand sa le traiesti in viata reala. Faptul ca Pamantul a ramas fara resurse, undeva in anul 2511, a adus oamenii in spatiu si aici ajungem la Isaac Clarke, nava USG Ishimura (unde a avut loc primul Dead Space) si ”the Marker” – posibila cheie pentru imortalitatea umana. Acesta in schimb a adus nebunie, crime, haos si a creat ”necromorfii” – inamicii principali ai lui Isaac.

Aventura de pe nava Ishimura l-a adus pe inginerul nostru intr-o stare de dementa acuta care se manifesta prin niste viziuni ciudate si o pierdere de memorie stranie a ultimilor 3 ani. Jocul incepe brusc, in toiul unei invazii de necromorfi intr-un spital de pe statia Titan (un orasel mai mic langa Saturn) si continua un curs, uneori previzibil, de intamplari.

Trebuie sa recunosc ca, din cand in cand, tresaream la orisice zgomot si problema e ca in intreg jocul nu este pic de liniste. Scancete, voci, obiecte, computere stricate, si alte ciudatenii nu m-au lasat sa ma relaxez un moment. Am preferat sa joc cu castile, noaptea si fara lumina in camera ceea ce am regretat in unele momente. Inamicii sunt infricosatori si enervanti, dar Visceral Games chiar au exagerat cand au creat asa ceva.

Arsenalul cu care poti sa opresti hoardele de necromorfi este in principiu acelasi ca in Dead Space. Clasicul Plasma Cutter nu a fost uitat si chiar daca avem cateva arme mai ”exotice” tot acesta mi s-a parut cel mai eficient, alaturi de Pulse Rifle (care apropo a primit ca alt fire grenazi). Lansatorul de flacari, detonatoarele sau imitatia de flex sunt doar cateva din armele care arata bine, dar nu prea te ajuta. Dupa ce ti-ai ales un stil potrivit si o arma favorita poti sa ti-o upgradezi la diferitele ”bench-uri” din joc cu ajutorul unor Power Nodes.

In afara de glitch-ul cu liftul alte probleme sesizabile n-am observat, chiar daca motorul fizic are tendinta uneori sa ”lipeasca” doua corpuri dinamice. Cand a venit vorba de constructia nivelelor, cei de la EA si Visceral nu au ascultat de dorintele jucatorilor si chiar daca esti in spatiu (unde posibilitatile sunt nelimitate, deh) intreg Dead Space-ul 2 este un labirint impartit in 15 capitole.

Secventele cinematice si cele scriptate nu sunt multe, dar vin la momentul potrivit si aduc un plus de imersiune gameplay-ului. La fel ca in titlul precedent, intalnim si zone cu gravitatie 0 in care intra in functiune propulsoarele atasate pe costumul lui Isaac care iti permit efectiv sa ”zbori”.

Din punct de vedere grafic jocul este asemanator cu predecesorul sau, cu texturi ceva mai imbunatatite si luminozitate mai buna. Optimizarea este chiar foarte buna, Dead Space 2 putand fi rulat si de pe un sistem mai slab.

In final, as spune ca Dead Space 2 este un shooter bun cu care sa puteti trata plictiseala.

[+skyler_sdf]

nice